"Într-o lume toxică, a mânca sănătos este un act de responsabilitate"





Despre cartofi



   Despre cartoful bine cunoscut în toată lumea, s-au scris sute de lucrări ştiinţifice si cărţi de popularizare.
Cu toate acestea publicul larg cunoaşte destul de puţin despre această plantă atât de folositoare.
   Cartoful (Solanum tuberosum) a fost descoperit în Peru, America de Sud, de către conchistadorii spanioli. Cartoful este originar din insulele Chiloe (Chile) şi a fost cunoscut sub numele de Patata. Alte surse dau ca origine a cartofului Anzii Peruani.
Oricum, Centrul Internaţional al Cartofului se găseşte în localitatea peruană Aymara, din munţii Anzi.
   Pe la anul 1540 cartoful a fost adus în Europa şi a fost folosit la hrana animalelor, fiind considerat dăunător pentru om!...
Deabia în 1771 Academia Franceză de Medicină a decretat cartoful bun pentru hrana oamenilor.
   Pe teritoriul României cartoful apare cam în aceiaşi perioadă fiind introdus prima dată în Transilvania de către negustori germani. Primul document despre cartof apare la Sibiu la 14 Martie 1769. 
   In Moldova şi Ţara Românească, cartoful a fost introdus în cultură pe la 1810, el fiind cunoscut de la negustorii ardeleni.
Cartoful (din germana = kartoffel) are dealungul timpului mai multe denumiri, unele păstrate până în ziua de azi: mere de pământ, pere de pământ, crumpene, picioici, cartofle, etc.
   In lume se cultivă masiv peste 200 de soiuri de cartofi, din cele 5000 cunoscute.
   La noi în ţară pînă în 1990 se cultivau aproape 20 de soiuri. După 1990 cultura cartofului a decăzut îngrijorător, datorită sprijinului ne-precupeţit al guvernanţilor români.
Populaţia cunoaşte doar câteva varietăţi: alb, galben, roz şi roşu, în lume existând şi multe altele.



   Cartoful conţine o serie de substanţe: amidon, celuloză, fructoză, zaharoză, pectine, potasiu, fosfor, magneziu,  acizi citric, malic, oxalic, vitamina B, C şi PP.

100 gr. cartof fiert are 96 cal.
   In afara utilizării lui ca hrană el este folositor şi medicinal:
- sucul de cartofi are acţiune calmantă şi este folositor în afecţiunile aparatului digestiv.    
- feliile de cartof crud puse pe frunte alină durerea de cap.
- arsurile mici se vindecă punând pe ele cartof crud ras.
- cartoful fiert şi terciuit se pune cald pe părţile afectate de reumatism.
- o vânătaie la ochi dispare rapid dacă punem o cataplasmă cu cartof crud, ras.
- idem pentru eliminarea rapidă a cearcănelor, pleoapelor umflate şi a ridurilor de la ochi.
- tenul uscat şi ofilit se înviorează aplicînd o mască preparată din cartof fiert frecat cu lapte proaspăt şi un galbenuş de ou crud.
- un cartof crud  frecat pe mâini îndepartează mirosurile de la diferite preparate.


Cartofi din Peru
   Cartofii se păstrează la întuneric în lădiţe aerisite, acoperiţi cu foi de ziar, la temperaturi de +5 +6 gr. C. La temperaturi de 1-4 gr. C, se produce fenomenul de îndulcire a cartofului.
Expunerea la lumină produce înverzirea cartofului şi apariţia solaninei, dăunătoare sănătăţii.
   Cartofii înverziţi trebuie curăţaţi de coajă mai gros şi apoi se pot prepara.

   Pentru cartofi prăjiţi vom folosi soiurile roz sau roşii. Pentru pireuri sau adaosuri la preparate de patiserie sau pâine, sunt indicaţi cartofii albi, fărâmicioşi. Cartofii galbeni se folosesc la salate, ciorbe, ghiveciuri.

   Cartofii curăţaţi de coajă se înnegresc repede, astfel ca trebuie să-i păstrăm în apă. 

Pentru preparatele dietetice, cartofii se curăţă de coajă se spala bine în mai multe ape şi se ţin în apă rece 50-60 de minute pentru a se elimina pe cât posibil amidonul.

   Cartofi copţi: sunt mai buni dacă înainte de coacere îi ungem cu ulei şi presărăm puţină sare.  Ca să nu plenească la copt, le facem câteva înţepături.

   Cartofii curăţaţi se pun la fiert în apă clocotită, astfel vor avea un gust mai bun şi vor păstra mai multă vitamina C.

Cartofii în coajă, se pun la fiert în apă rece şi la foc mic, pentru a nu plesni coaja.
În apa de fiert putem adăuga puţină sare sau oţet.
După fierbere, cartofii se scurg imediat de apă.
    Cartofii se albesc dacă în apa de fiert punem puţină zeamă de lămâie sau oţet.
Cartofii fierţi în coajă se curăţă mai uşor dacă imediat după fierbere îi trecem prin apă rece.
   Pireul de cartofi se prepară cu o bucăţică de unt şi lapte fierbinte pentru a se păstra culoarea albă. Laptele rece, închide la culoare pireul.
   Pentru a nu prinde crustă deasupra, pireul trebuie păstrat în vas acoperit.

   Cartofi prăjiţi: se curăţă de coajă, se taie pai, rondele sau cuburi, după dorinţă. Se spală în 3 ape, apoi se ţin 50-60 minute în apă rece. Se scot pe un şervet de pânză şi se şterg bine. Se pregăteste o cratiţă sau tigaie, cu cât mai mult ulei, se înfierbintă bine şi se pun cartofii. Se scot când capătă o culoare aurie. Se sărează după gust. Vor fi crocanţi la suprafaţă şi fragezi în interior. Se servesc calzi. Dacă nu dorim să fie crocanţi atunci îi punem întru-n recipient  cu capac şi lăsăm să stea la cald 9-10 minute.




   Cartofii prăjiţi rămaşi de la o masă anterioară, pot fi re-înprospătaţi, astfel: 

Punem cartofii într-o strecurătoare, acoperim cu un şervet şi-i ţinem câteva minute deasupra unui vas cu apă clocotită.

Link-uri pentru preparate cu cartofi:

Budincă de cartofi

Cartofi prăjiţi

Salată de cartofi

Supă de cartofi

   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu